miercuri, 15 iulie 2009

Decoraţiuni de nuntă. Şi coşmarul.

Nu găsesc o explicaţie logică. Şi sper să nici nu o găsesc vreodată.
Trebuie să spun că am căutat foarte mult firma de decoraţiuni care să se ocupe de amenajarea restaurantului. Am avut două întâlniri cu două firme, negocieri intense, discuţii şi multe dezamăgiri. Voi povesti despre toate astea cu altă ocazie.
Cert e că am ales firma finală într-un moment în care nu mai credeam că voi găsi pe cineva care să nu vrea să smulgă pielea de pe mine... cu tot cu fulgi....
Am ales firma dintr-o pură întâmplare când, cu lacrimi în ochi, după a cincea sau a şasea probă la sandalele de mireasă, greşite din nou l-am târât pe mire la un târg de profil, unde nu aveam de gând să merg sub nicio formă.
La târg mă oprisem la standul unei firme despre care citisem câte ceva pe net, pe forumuri şi ideile păreau acceptabile iar preţurile accesibile.
Numai că, tanti de la stand era în plop, şefa lipsea, cărţi de vizită nu mai aveau şi nici eu nu aveam chef să aştept să vină şefa să mă lămurească.
Firme de decoraţiuni erau însă destule. Dar după atâtea căutări am învăţat aşa... nişte chestii elementare. Tot ce e deosebit costă mult, uneori enorm chiar şi în plus, unii îţi iau ochii cu aranjamentul de la târg iar pe site-ul personal, decoraţiunile lor de la evenimente sunt nişte tristeţi.
Apoi mi-a atras atenţia STANDUL LOR. Sincer am cerut detalii aşa mai mult în sictir, pentru că îmi plăcea ce vedeam dar eram ferm convinsă că mă vor plesni cu nişte preţuri enorme care îmi vor ridica din nou, sângele în cap, mai ales că eram deja supărată din cauza sandalelor.
Dar nu, din fericire tânăra care se ocupa de firmă m-a tratat cu blândeţe deşi era evident obosită. Mi-a oferit nişte preţuri acceptabile, oricum la jumătate faţă de tot ce primisem până atunci. Şi îmi venea să strig de bucurie IUUHUUU, IUUHUU.
În fine. Acum nu înţeleg ceva. Totul mi s-a părut ok. Şi întâlnirea ulterioară. Am văzut şi alte săli aranjate de ei. Deci totul pare în regulă. Cei care au firma fac o afacere de familie. Şi par oameni tare buni. Şi educaţi. Şi se vede că fac totul cu pasiune. Şi asta e mare lucru.
Pe mine mă urmăreşte însă un vis nebun. Am visat de două ori că am intrat în sala nunţi şi totul era de coşmar.
Prima dată mesele erau îmbrăcate în alte culori - verde cu bej. Cu fustiţe din alea oribile, cum nu îmi plac mie. Cu cusături făcute aiurea. Şi mai ales cu picioarele meselor care ies de sub feţele de masă. Am sunat-o în vis pe cea de la firma de decoraţiuni. Şi ea mi-a replicat senină că nu i-a ajuns materialul.
Azi noapte coşmarul erau asemănător. Am intrat în sală. Nu era spaţiu. Mesele erau acoperite doar pe jumătate. Da. Pe jumătate. Şi în loc de aranjamentele de flori erau FLORI ARTIFICIALE. Doamne!!!! M-am pus pe un plâns!!!! Şi am sunat-o iar pe tânără care mi-a replicat că totul e ok, doar aşa am cerut eu!!! Eu i-am spus că mi-a stricat nunta şi dă-i şi plângi cu sughiţuri.
Acum tot ce îmi doresc e ca visele astea să fi fost simple coşmaruri. Coşmaruri. Şi nu premoniţii...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu